RAPORT MCV 2016. Parlamentul, criticat de Comisia Europeană pentru că blochează dosarele politicienilor penali

Cea mai dură critică a Comisiei Europene în raportul de traseu al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe 2016 se adresează Parlamentului României, pentru că a blocat lupta împotriva corupției la nivel înalt, aplicând în mod netransparent și arbitrar ridicarea imunității parlamentarilor și miniștrilor vizați de anchetele DNA.

De altfel, una dintre recomandările Raportului, la capitolul privind lupta împotriva corupției, este „să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

Raportul arată că Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, pentru care se dorea începerea urmăririi penale sau reținerea și arestarea preventivă în dosare de corupție, fără să existe criterii clare pentru aceste refuzuri.

„Deși majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. Nu au fost încă stabilite norme clare prin care să se dea curs recomandării MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul începerii acțiunii penale împotriva acestora și suspendarea parlamentarilor în cazul pronunțării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia”, se arată în Raportul MCV privind evoluția justiției din România.

Raportul mai arată că rămâne de actualitate situația descrisă în raportul de anul trecut: „miniștrii au rămas în funcție după ce împotriva loc începuse acțiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupție au rămas în funcție. Măsurile întreprinse în această privință au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament”.

„Rezultatele privind combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante”. Recomandări pentru 2016

Raportul MCV creditează principalele instituții judiciare și de integritate – DNA, Înalta Curte de Casație și Justiției, Agenția Națională de Integritate – pentru rezultatele obținute anul trecut și constată că reforma justiției a fost consolidată, menținându-se traseul pozitiv din anii 2014 și 2015.

„Rezultatele obținute de principalele instituții judiciare și de integritate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante. Sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV”, arată raportul Comisiei Europene.

Totuși, rămân în continuare provocări pentru sistemul judiciar românesc, arată Raportul: „Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică. Reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției continuă să fie chestiuni importante pentru societatea românească, capabile să inspire demonstrații publice la scară largă, și este nevoie în continuare de sprijin pentru consolidarea reformei în vederea asigurării caracterului ireversibil al progreselor”.

Pentru independența sistemului judiciar, CE recomandă:

– Procedurile de numire deschise și bazate pe merit.

– instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. „Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor”.Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt.

– în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

– noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

Pentru reforma sistemului judiciar, există următoarele recomandări:

– un cadru legislativ stabil „ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile”.

– „faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern”.

– Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat.

Pentru integritate, există următoarele recomandări:

– „Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese”.

– consecvența jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și punerea la dispoziția instanțelor inferioare a jurisprudenței consolidate.

– reexaminarea modului în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament.

– verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”.

– măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

Pentru lupta împotriva corupției, există următoarele recomandări:

-legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.

– ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice.

– noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate să aibă o conducere puternică, să dispună de resurse suficiente și să beneficieze de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă.

– să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.

– să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Guvernul României: „Există premisele finalizării procesului MCV”

Guvernul arată, într-un comunicat de presă, că raportul MCV publicat astăzi este al treilea raport pozitiv consecutiv și că „dovedește caracterul durabil și sustenabil al reformei în justiție și al luptei împotriva corupției, fiind un indicator al măsurii în care autoritățile române și-au asumat și au îndeplinit obiectivele MCV”.

Guvernul arată că, pe aceste considerente, „recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție”.

„Angajamentul Guvernului de a îndeplini aceste obiective, în beneficiul societății românești și al cetățenilor români, este unul puternic și fără echivoc”, mai arată Guvernul.

Iohannis „își exprimă convingerea că anul 2016 va consolida progresele înregistrate, în beneficiul cetățenilor”

„România se află pe o direcție ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, angajamentul țării noastre pentru consolidarea statului de drept și independența justiției fiind unul ireversibil”, arată Președinția, într-un comunicat de presă.

„Președintele României susține cu aceeași hotărâre continuarea demersurilor în domeniul justiției și combaterii corupției și își exprimă convingerea că anul 2016 va consolida progresele înregistrate, în beneficiul cetățenilor”, mai arată Klaus Iohannis.